O Doamne Mare (Gama A)

1. O, Doamne mare, când privesc eu lumea,
<br>Ce ai creat-o prin al Tău Cuvânt,
<br>Și ființele ce-mpodobesc natura
<br>Cum le-ntreții cu brațul Tău cel sfânt:<br>
<br>R: /:Atunci Îți cânt, Măreț Stăpânitor:
<br>Ce mare ești, ce mare ești! :/<br>
<br>2. Privirea când mi-o-nalț și văd minunea:
<br>Mulțimea astrelor ce-alerg pe cer,
<br>Mărețul soare, cât și blânda lună,
<br>Ca mingi de aur, plutind prin etern.<br>
<br>3. Când întâlnesc pe Domnu-n Cartea Sfântă
<br>Și când zăresc mulțimea de-ndurări;
<br>Pe-ai Săi aleși cum i-a iubit într-una
<br>Și i-a condus prin binecuvântări.<br>
<br>4. Și-L văd pe Domnul pe pământu-acesta
<br>Ca serv, dar plin de dragoste și har.
<br>Zăresc în duh amara-I suferință
<br>Și mântuirea ce mi-o dă în dar.<br>
<br>5. Când mă apasă sarcini mari și grele,
<br>Când sufletul mi-e trist pân` la mormânt,
<br>El se apleacă plin de mângâiere,
<br>Mă face liber de-orice legământ.<br>
<br>6. Când Domnul Sfânt va reveni-n mărire
<br>Și când voi sta uimit în fața Sa,
<br>Eu voi striga în sfântă adorare:
<br>"Ce mare ești, ce mare-i slava Ta!"